Resursele noastre
Avem momente când simțim că nu mai avem forțe sau când sunt epuizați și obosiți
Ce ne poate ajuta? Unde putem găsi resurse?
Resursele sunt în noi. În interiorul nostru. Ar fi util ca în momentele grele să ne reamintim de resursele care sunt în noi, pe care am avut grijă să le identificăm și dezvoltăm.
Specialiștii au identificat cuvinte resurse: Afectivitatea, Rațiunea, Acțiunea fizică, Rețeaua socială, Creativitatea și Spiritualitatea.
Afectivitatea
Afectivitatea presupune capacitatea de a identifica propriile emoții și de a la exprima prin cuvinte, nonverbal sau prin intermediul altor modalități.
Cui pot împărtăși emoțiile mele?
Pot diferenția între furie și teamă (sunt furios ca m-am speriat atât de tare?)
Cum îmi exprim emoțiile? Spun ce simt, sau arăt sau mă exprim prin intermediul desenelor sau alte modalități?
Rațiunea
Rațiunea presupune utilizarea capacităților raționale, gândirea logică, evaluarea obiectivă a situației, analiza problemelor și soluționarea lor, planificarea acțiunilor.
Am capacitatea de a gândi la rece, obiectiv o situație?
V-ați întrebat vreodată cum ar fi jocul de șah dacă nu ar fi jocul minții, adică un joc rațional? Cum ar fi, ca atunci când urmează să fac o mutare, să aleg piesa în funcție de preferință - e mai înalt sau îmi place forma ei, sau îmi plac caii albi și în consecință voi muta calul alb așa cum îmi place mie ?! La fel ca în șah, în anumite momente este nevoie de evaluare rațională situație și să luăm decizii raționale!
Acțiunea fizică
Utilizarea forței fizice, utilizarea percepției și fără a fi, exerciții fizice și efort fizic.
Mișcarea fizică și tot ce presupune utilizarea corpului nostru, în afară de efectele benefice, ajută la punerea în acțiune a tuturor resurselor noastre!
Rețeaua socială
Capacitatea de a comunica, capacitatea de a cere ajutor familiei, prietenilor, specialiștilor , oferirea de ajutor celorlalți.
Cui cerem ajutor?
Putem cere ajutor când nu este greu?
Cât de des oferim noi ajutor? Reușim să păstrăm un echilibru între A DA și A PRIMI
Creativitatea
Capacitatea de a visa și de a transforma permanent, dezvoltarea intuiției și utilizarea imaginației în transformarea viitorului și trecutului.
Cu ajutorul creativității putem vindeca trecutul și construi viitorul. Avem această capacitate în noi încă de la naștere (urmează cât de creativi sunt copiii!). E bine să ne permitem să vizionăm și să creăm. Putem crea ceva simbolic obiecte de decor, desene, bijuterii, sau opere literare sau obiecte vestimentare. Important e să nu punem frâu imaginației în ce am putea crea!
Spiritualitatea
Credința în Divinitate (Dumnezeu sau ceva sacru), în oameni, în sine și în ceva magic
Copiii cred în Moș Crăciun care aduce daruri, iar adulții cred, că odată cu trecerea în noul an, problemele rămân în urmă, „ va fi un nou început !”.
Credem în membrii familiei, în prieteni, într-o lume mai bună!
Toate aceste resurse sunt în noi, important este să ne amintim și să le dezvoltăm în noi.Totul este în mâinile noastre!
“Am o singură dorință: să schimb lumea, schimbând un singur om, pe mine însumi .” Arhimandritul Sofronie Saharov
Poveștile în viața copiilor
În era tehnologiei, a jocurilor video,a multitudinii de informații mai avem nevoie oare de povești? Mai avem timp să citim copiiilor noștri povești? Care este rolul poveștilor în dezvoltarea copiilor?
Copiii au nevoie de povești pentru că:
Dezvoltă imaginaţia şi gândirea
Cu ajutorul poveştilor, copiii îşi dezvoltă atât imaginaţia, creativitatea, cât şi simţul estetic.
Dezvoltă limbajul.
Cel mic aude cuvinte şi expresii noi, face
cunoştinţă cu noţiuni noi.
Contribuie la formarea imaginii de sine.
În jocul de rol, specific vârstei mici, copiii imită personajele preferate.
Deseori se identifică cu prinţesele sau cavalerii care se luptă cu dragonii sau
cu alte personaje negative, dezvoltând astfel diverse calități.
Întărește relația părinte copil
Părintele este lângă copil,atunci când citește povestea
contribuind astfel la consolidarea relaţiei părinte-copil, oferindu-i timpul
preţios pe care îl acordăm din ce în ce mai puţin copiilor noştri, dar de care
au nevoie din ce în ce mai mare!
Contribuie la formarea valorilor morale
Poveștile dezvoltă imaginaţia şi creativitatea, dar rolul
lor este mult mai important: contribuie la formarea unui sistem de valori. Până
şi pasajele cu violenţă îl ajută pe copil să înţeleagă mai bine lumea ce-l
înconjoară.Învață că răul este pedepsit, iar binele învinge răul.
Învață comportamente adaptative
precum cooperarea,empatia şi altruismul.Poveştile transmit o anumită tipologie
arhetipală de comportament, care se transmite din generaţie în generaţie
Au rol terapeutic
De asemenea, poveştile pot fi folosite cu scop terapeutic, atunci când doriţi
să-I ajutaţi pe cei mici să gestioneze anumite situaţii.
Unui copil timid îi putem citi povestea «Răţuşca cea urâtă» sau «Prâslea cel
voinic şi merele de aur» şi putem discuta despre ce i s-a întâmplat
personajului principal.
Copiii oricum percep
altfel lucrurile, prin prisma experienţeilor şi a imaginaţiei lor. Ei percep
lucrurile aşa cum sunt! Vor înţelege mai uşor că răul este pedepsit, că binele,
chiar dacă trece prin multe încercări, este răsplătit.Astfel învăța de la
personaje ce este răbdarea. Personajele, care la început sunt respinse, blamate
şi nedreptăţite, cunosc o transformare şi devin frumoase, bogate şi apreciate,
demne de respect şi un bun model comportamental
Despre fericire sau viața frumoasă
Despre fericire sau viața frumoasă
V-ați întrebat vreodată ce este viața fericită?
Este o destinație, un scop, o stare sau un proces?
Ce
răspunsuri identificați la întrebarea Când voi fi fericit?
Atunci
când voi absolvi Universitatea voi fi fericit!
Sau
Atunci când voi fi promovat voi fi fericit!
Sau
Găsesc
motive pentru a fi fericit zilnic fără a atinge un anume obiectiv măreț!
La aceste întrebări propun să reflectăm în continuare, cu
ajutorul psihologilor care au studiat acest aspect.
În opinia lui Carl Rogers, viața frumoasă este un proces, nu o stare.
Pentru a ne putea bucura de o viață frumoasă trebuie,
conform lui Carl Roger să :
…să fim complet
deschiși în fața experiențelor
Care a fost ultima experiența
nouă pe care ați încercat-o? Ce posibilități noi idenitific zilnic? Cât de
multe rutine există în viața mea de zi cu zi?
…să trăim în momentul
prezent
Ce ați observat
astăzi în natură? Ce emoții ați simți astăzi? Cât de des în timpul activităților zilnice vă
surprindeți că vă gândiți la altceva și simțiți că faceți automat acel
comportament?
...să
avem încredere în noi înșine
Când ați simțit
ultima dată că sunteți puternic, acea senzație deosibită de satisfacție “Da, am reușit!”.
…să ne asumăm responsabilitatea pentru
alegerile noastre
Atunic când greșiți
pe cine tindeți să dați vina?Puteți spune cu sinceritate Am greși.Imi asun
acest lucru.Acum să văd ce pot face? Sau încercați să idenitificați
circumstanțe atenuante de genul, nu ma știut, ceilalți sunt de vină că nu m-au
anunțat, sau poate Pandemia e vinovată
de starea proastă pe care o am?!
Psihologul american Albert Ellis
afirma că „Anii cei mai frumoși ai vieții tale sunt aceia în care decizi că
problemel tale îți aprțin....Îți dai seama că tu îți controlezi propriul
destin.”
....să avem față de noi și față de alții o
apreciere pozitivă, necondiționată
Când v-ați lăudat ultima dată? Cât de des vă
lăudați sau vă recunoașteti meritele.Ce compliment v-ați adresat de curând?
Nu există sens, nu există un plan măreț în
univers, nici ghiduri pentru a ne conduce viața, în afara gândurilor pe care
individul și le crează
Irvin Yalom (psihoterapeut existențialist)